După ce v-am făcut poftă de un frappucino aici, zicându-vă că voi participa la un curs intensiv numit ”Ce naiba fac ăștia de la Starbucks, de le iese băutura asta atât de bună?”, hai să vă zic și cum fu acolo. Pe principiul Invață un pic, uită-te cum se face și treci și fă și tu, eu, Chinezu, Papi și cu Andrei (care văd că n-are link de feisbuc personalizat… rușine băăăăă!) am prestat fain, din poziția de învățăcei.
Am fost atenți la o tanti tare drăguță și cu 4532 kg de customer care în ea, cum ne-a povestit cum e cu principiile etice din spatele bricolatului în cafea, cum că Starbucks nu e în business-ul cafelei, ci în business-ul oamenilor. Eu știam asta, dar oricum, e foarte tare principiul, nu?
După ce ne-a hipnotizat ea cu un power point plin de poze faine :D, ne-a mutat în spatele tejghelei, să punem și noi mâna să facem niște frappucino. Mai țineți voi minte copiii ăia din școală care, când punea proful o întrebare, ei erau instantaneu cu mâna pe sus – ”Pick meeee! Pick meeeee!”? Exact așa am fost. A întrebat fata Cine vrea să-ncerce primul și, evident, am zis că hai să mă fac eu de râs (adică să mă sacrific), ca cei de după mine să aibă ce să-nvețe :D. Am început eu să mânuiesc toate ustensilele alea pe-acolo, încercând să fac un frappucino cu căpșuni cu un șot de expresso (de fapt, avea o denumire de mi se limbă plimba-n gură…) și, logic, am împrăștiat pe-acolo numai sos de căpșuni… Ce să-i faci… greața-i vea.
Au râs băieții copios de mine, ha ha ha și hi hi hi, dar tot eu am băut cel mai tare frappucino, ca să ne-nțelegem.
Acuma, mai în serios, după ce mi-a luat vreo 10 minute să prepar un frappucino, mă cam umplu de respect pentru băieții (aștia de la Starbucks le spun parteneri, nu angajați!) care au cam 300 de frappucino de făcut pe zi! Nu mai luăm în calcul alte tipuri de băutură. Și am apreciat, în mod deosebit, că paharul ce ți-l punea în mână, era însoțit de un mulțumesc. Fain. Foarte fain.
Pe scurt, eu rămân fan Macadamia cu frișcă de la Gloria Jean’s, dar duceți-vă cu încredere să gustați un frappucino (îl puteți personaliza în ce feluri vreți voi – diferite arome, decaf, lapte de soia etc.). E una dintre cele mai șmechere băuturi pe care am avut ocazia să le beau și cu siguranță, în week-end, sunt prezent la terasa Starbucks din Victoriei să servesc vreo 2-3.
Poze de la curs găsiți aici.
Mulțumesc
a fost, cum sa spun, cel mai misto curs :D
sa stii c-am avut de invatat de la tine, ca si eu m-am manjit de cafea :))
sambata/duminica asta te duci la starbuck’s ? o punem de-o intalnire ?
facebook pentru blog nu mai am. adica am, dar l-am scos de pe blog pentru ca ba se vedea, ba nu se vedea, facea figuri si m-am enervat.
:)))
Mă refer la permalinkul tau de facebook, care nu e personalizat. Al tau e http://www.facebook.com/profile.php?id=1805713159 în loc de http://www.facebook.com/Andrei.Ardeleanu sau ceva de genul. Vezi în settings pe fb.
Mersi
Chiar asa…n-are link personalizat. Eu am asteptat cu “scoasa limbă” sa am 25 de fani la pagina de facebook a blogului ca sa pot sa-i fac si ei link personalizat.
Deci toată lumea are pagină pe fb. Numai eu nu :). Trebuie rezolvată problema :D.