Regresia comportamentală la copii mici este un fenomen frecvent întâlnit, care poate surprinde părinții și poate ridica multe întrebări. În aceste momente, copiii care au învățat deja anumite abilități sau comportamente par să le piardă temporar sau să se comporte într-un mod care sugerează un comportament mai „copilăresc” decât de obicei. De exemplu, un copil care deja mergea singur poate începe să refuze să meargă și să ceară să fie purtat, sau un copil care folosea toaleta singur poate avea accidente și să ceară ajutor la schimbarea scutecelor. Aceste perioade de regresie nu trebuie neapărat să fie o cauză de îngrijorare, deoarece sunt adesea trecătoare și pot fi rezultatul unei serii de factori. În acest articol, vom analiza motivele cele mai comune pentru care apar episoadele de regresie la copiii mici.

1. Schimbări semnificative în viața copilului

Unul dintre principalele motive pentru care copiii mici experimentează regresii este legat de schimbările semnificative din viața lor. Aceste schimbări pot include mutarea într-o casă nouă, venirea unui frate sau surori, schimbarea grădiniței sau chiar modificări în rutina zilnică. Copiii mici pot fi sensibili la schimbările de mediu sau de rutină și pot reacționa la ele prin regresii, deoarece nu au încă abilități complete pentru a face față noilor circumstanțe. Regresia este, în esență, o modalitate de a face față stresului sau incertitudinii.

2. Crize de separare

Mulți copii mici trec prin perioade de anxietate legate de separarea de părinți, în special în jurul vârstei de 18 luni până la 3 ani. Acest comportament se poate manifesta prin regresii în comportamentele de autonomie, cum ar fi refuzul de a dormi singur, agățarea de părinți sau dorința constantă de a fi ținut. În aceste momente, copilul simte nevoia să se simtă în siguranță și protejat, iar regresia poate fi o formă de a căuta confort și apropiere.

3. Modificări în rutina zilnică

Rutina este esențială pentru dezvoltarea copiilor mici, iar orice modificare bruscă poate provoca anxietate și confuzie. Dacă rutina zilnică a copilului se schimbă din diverse motive, cum ar fi o vacanță, o perioadă de boală sau chiar o schimbare de activități, copilul poate manifesta o regresie ca răspuns la acea instabilitate. De exemplu, dacă un copil obișnuia să mănânce la o anumită oră și această rutină este întreruptă, este posibil să se întoarcă la comportamente mai imature, cum ar fi cerința de a fi hrănit cu lingurița sau refuzul de a mânca singur.

4. Frica de lucruri noi

Frica de necunoscut este o parte normală a dezvoltării copilului, iar această teamă poate provoca regresii. De exemplu, copiii mici care sunt expuși pentru prima dată la o activitate sau situație nouă, cum ar fi o excursie la dentist sau o întâlnire cu o persoană necunoscută, pot manifesta o regresie comportamentală, cum ar fi refuzul de a se descurca singuri sau o nevoie crescută de confort. Aceasta este o modalitate prin care copiii încearcă să-și recâștige sentimentul de siguranță în fața unei experiențe noi care îi poate speria.

5. Stresul sau trauma emoțională

Chiar și micile traume emoționale pot declanșa regresii în comportamentul unui copil. Evenimentele care provoacă frică sau neliniște, cum ar fi certurile între părinți, plecarea unui părinte pentru o perioadă mai lungă sau schimbarea în structura familiei, pot fi stresante pentru un copil mic și pot duce la regresii. Copiii nu au încă capacitatea de a înțelege complet ceea ce se întâmplă în jurul lor, iar stresul se poate manifesta prin comportamente regresive, ca o modalitate de a face față acestor emoții copleșitoare.

6. Perioade de dezvoltare intensă

Unii copii experimentează regresii comportamentale în perioadele de dezvoltare intensivă, când învață abilități noi sau trec prin etape importante de creștere fizică și cognitivă. De exemplu, atunci când un copil începe să vorbească mai mult sau să învețe să meargă, este posibil să înregistreze un episod de regresie, în care pare că își „uită” abilități anterioare. Acesta este un semn că creierul copilului este foarte ocupat cu învățarea unor noi abilități și se poate manifesta temporar prin comportamente de regresie, ca un mecanism de apărare pentru a face față provocărilor interne.

7. Boli sau disconfort fizic

Un alt factor care poate contribui la regresiile comportamentale este starea de sănătate a copilului. Atunci când un copil se simte rău, fie că este vorba de o răceală, febră sau orice altă boală minoră, el poate manifesta o regresie ca un mod de a solicita mai multă atenție și îngrijire din partea părinților. De exemplu, un copil care obișnuia să meargă la toaletă singur poate reveni la purtarea scutecelor sau poate solicita ajutor pentru a se îmbrăca. Aceasta este o reacție naturală la disconfortul fizic, iar copilul poate simți nevoia de a fi mai aproape de părinți pentru a se simți confortabil.

8. Oferirea de prea multe stimulente

Uneori, atunci când copiii sunt expuși la prea multe stimulente sau activități noi într-un interval scurt, pot deveni copleșiți și pot manifesta regresii. Prea multă stimulare poate duce la oboseală și iritabilitate, iar copilul poate recurge la comportamente mai regresive pentru a-și recupera echilibrul emoțional. De exemplu, un copil care este adus la multe evenimente sociale sau petreceri într-o perioadă scurtă poate să devină mai retras sau să ceară mai multă atenție din partea părinților.

Concluzie

Regresia la copii mici este un fenomen normal și, de obicei, temporar, care face parte din procesul de dezvoltare. Ea poate apărea dintr-o varietate de motive, de la schimbări în viața copilului și anxietăți legate de separare, până la perioade de dezvoltare intensă și disconfort fizic. Este important ca părinții să rămână răbdători și să ofere sprijin constant copiilor lor în aceste perioade. Înțelegerea motivelor care stau la baza regresiilor poate ajuta părinții să gestioneze mai bine aceste momente și să sprijine dezvoltarea sănătoasă a celor mici.